In aceste momente surioara mea este internata in spital dupa doua zile intregi de chinuri si dureri. Se pare ca sistemul de sanatate englezesc nu te ia in serios pana cand nu dai semne ca mori in fata lor.

Desi a fost de doua ori la spital, cu contractii la fiecare 8 minute si niste dureri insuportabile, au trimis-o acasa si i-au spus sa se intoarca atunci cand contractiile vor ajunge la 3 minute ori daca nu pe 2 ianuarie o vor interna pentru o operatie catalogata ca operatie de risc maxim!?!

Cand a inceput sa nu mai vada in fata ochilor de durere si oboseala, s-a dus iar la spital si abia atunci au recunoscut si medicii gravitatea situatiei. Procedurile ca masca de oxigen, tuburile si apoi epidurala au fost absolut necesare, iar acum iau sange de la bebe ca sa vada nivelul de oxigen pe care il are el.

Va rog, cand cititi randurile acestea, sa indreptati un gand bun spre surioara mea, poate o sa aiba un travaliu mai usor. Va multumesc si scuze pentru postul of topic.

Draga mea ratusca, sunt alaturi de tine; chiar daca fizic ne despart mai mult de 10.000 km in linie dreapta, cu sufletul si cu gandul sunt numai la tine! Abia astept sa aud ca a venit bebe voios si sanatos!

UPDATE: De aproximativ jumatate de ora avem o nepotica – o cheama Ayana si are 3,58 kg si o claie de par si e foarte frumoasa!