Iacata ca ne-a venit si noua randul la ultima zi in lumea australa. Ce frumos suna… lumea australa, de parca n-ar fi de pe planeta asta. Si de ce ar fi? Aici e cald, toata lumea se imbraca frumos si petrece ca-n povesti, tzantzarii bazaie veseli…. unde mergem maine ati auzit de la Go+Lili ce se intampla din cauza frigului. In Canada nu sunt chiar -20C zilele astea da’ frigu’i frig si in orice cantitate tot nu este potrivit omului.
Revenind la vacile noastre patagonice, ziua de azi ne fu molcoma si melancolica. Am indesat boarfele in bagaje dimineata si apoi, cu melancolie in piept am plecat la o re-vizionare ampla de oras in lungime de 18000 de pasi. Shopping pe Lavalle, sightseeing pe Florida, loverspotting si barfe in piata generalului San Martin, cascat gura pe Libertador si ferit de suti pe 9 Iulie. Buenos Aires-ul de duminica are pulsul ceva mai lent si ca urmare mai potrivit starii noastre de spirit. Ce am remarcat interesant astazi a fost cat de pline erau restaurantele si cafenele de persoane de varsta a 3-a. Mai ales in jurul pranzului. Foarte putin tineret, doar multe grupuri de bunicute si bunicuti, toti la 4 ace, care luau o cafeluta sau un pranzulet in jurul unor vorbe prelungi. Cute.
Seara/noapte ne-am petrecut-o la un local apropiat, Meridian 58 (El Preferido, localul primei zi care nou cel putin ne-a placut atat de mult – foarte traditional – era, surprinzator, inchis) unde mancarea (adica friptura de vaca) fu fantastic de buna (a lu’ Daria cel putin ar putea sa fi fost cea mai buna din toata excursia) iar cele cateva cocktail-uri consumate fura pe si de cinste.
Maine am planuit sa ne sculam devreme, doar-doar mai impingem inevitabilul plecat. Am vrea sa prindem rasaritul, si ca urmare eu voi pune ceasul sa sune, dar asta va fi greu caci sunt putine ore pana atunci din acest moment. Om vedea.
Pana la ultimul post va uram o seara frumoasa…