Posts Tagged ecuador
El Virgen del Quinche
Posted by Go in Sudamericana on November 23, 2009
Pe drumul spre Otavalo, Leonardo ne-a arătat grupuri de oameni de toate vârstele care mergeau pe jos pe marginea şoselei şi ne-a explicat că a doua zi, duminică, urma să fie o sărbătoare religioasă a Fecioarei de la El Quinche şi că oameni din toată ţara mergeau spre acest sătuc (pe jos, cu autocarele, care cum apuca). Aşa că, la întoarcere din Otavalo am hotărât să o luăm şi noi pe acolo ca să vedem pentru ce e toată agitaţia.
Am găsit o biserică foarte frumoasă fix în mijlocul celei mai mari aglomeraţii din lume, un fel de piaţă plină de vânzători de trestie de zahăr, adidaşi şi alte chinezării şi oameni care te cântăresc pentru 10 cenţi.
Biserica era plină de lume, fuseseră scoase toate băncile şi tablourile şi se ţineau slujbe de un colectiv de popi foarte tineri. În faţă erau instalaţi cerşetorii şi înauntru găseai familii întregi care veniseră cine ştie de când şi de unde (am înţeles că lumea începe să se strângă cu o săptămână înainte) şi dormeau care pe unde apucau.
Tot poporul ăsta aştepta marea slujbă de duminică, care urma să fie live atât în biserică cât şi în piaţă, celebrând faimoasa apariţie a Fecioarei Maria în El Quinche şi se rugau pentru noroc, vindecare şi să câştige la loto.
Am plecat impresionaţi nu neapărat de biserică sau de locuri, cât de fervoarea religioasă a oamenilor care erau în stare de asemenea pelerinaje (în temperaturi de 30 de grade) şi să suporte asemenea condiţii epuizante.
5000
Posted by dOOMY in Sudamericana on November 22, 2009
According to me, highlightul primei saptamani fu Cotopaxi-ul pe care l-am urcat ieri pana la gulerul alb (de fapt si de drept efectiv n-am urcat decat putin supt 1Km) de-a lungul a 2 1/2 ore. 2 1/2 ore care s-au simtit ca un test de a-ti impinge inima pana la limita dupa care ai avea toate sansele sa-ti crape. Caci e greu de tot sa faci ori-si-ce-fel-de-miscare de la 4000m in sus, fara nici un moment de aclimatizare si cu doar o singura cescuta de ceai de coca impartita la 5 oameni ca nu mai aveam bani la noi. Nu poti decat sa privesti in jos spre papuci , sa faci pasi mici si rari si sa te straduiesti cat de mult poti sa-ti controlezi respiratia – adanc si rar. Toti am avut cel putin un moment in care am fost pe pragul sa cadem jos dar, daca te opresti din mers si nu faci nimica pentru 1-2 minute iti revii. Am ajuns pana la 5000 si un pic, de acolo urma ghetarul si alte probleme asa ca am lasat-o pe alta data… A fost ca la televizor 
Azi furam la Otavalo – orasul despre care se zice ca gazduieste cel mai mare targ de artizanat sud american… dar las descrierea pe seama lu’ Daria. Maine Galapagos (\gə-ˈlä-pə-gəs, -ˈla-, -ˌgōs\ – pentru vorbitorii de limba engleza).
Capitolul 1: în care eroii noştri ajung în Quito şi primesc veşti proaste
Posted by Go in Sudamericana on November 20, 2009
După aproape 48 de ore pe drumuri (pe paradoxalul traseu Braşov – Făgăraş – Sibiu – Cluj – Madrid – Amsterdam – Panama City – Quito) am ajuns şi noi (Go, Lili, Călin) în interiorul Ecuadorului şi proximitatea ecuatorului.
Drumul a fost lipsit de probleme, însă fantastic de lung şi obositor, iar echipa Dumitrească ne-a preluat profesionist de la aeropuerto şi ne-a depozitat la apartamentul închiriat în Quito-ul colonial, cu pereţii roşii şi un view neaşteptat (vezi poza 3).
Dimineaţă (pe la prânz) ne-am pornit la activităţi esenţialmente turistice, precum plimbat, făcut poze, mâncat (recomand Locro – supă-cremă de cartofi cu avocado, merge bine cu condimentul picant pe care îl găseşti pe orice masă – şi Churrasco – friptură de vită + ou prăjit cu orez, merge bine cu acelaşi condiment), maltratat limba spaniolă (soy vierga y orgoliosa!).
Quito (sau cât am văzut până acum) este pretty much aşa cum m-am aşteptat, în acelaşi timp spectaculos (vezi bisiericile, aranjamentul pe dealuri şi văi) cât şi destul de jegos şi sărăcăcios. Sunt sigur că nu am înţeles mare lucru din el, dar asta este prima impresie. Exotic şi haotic.
Autobuzele arată de parcă ar fi din anii 60, scot fum de parca ar merge cu cărbuni şi intră pe nişte străzi pe care abia încap doi oameni unul pe lângă celălalt şi toată lumea care se apropie de o intersecţie claxonează, bănuiesc pentru a-şi face cunoscută prezenţa, deşi nu am reuşit să înţeleg cum se stabileşte prioritatea de intrare în intersecţie.
Lu’ Daria ii s-a cacat un colibri in ochi
Posted by dOOMY in Sudamericana on November 19, 2009
Suna grav si porcos si asa si este, dar despre asta mai incolo…
Noi suntem proaspat recuperati dupa primul incident de sanatate: o enterocolita ca pe vremea copilariei, cu toate simptomele posibile. Luni si marti am stat in pat toata ziua (luni am dormit toata ziua), am baut gatorade si ceva pastile locale (de la farmacie) si n-am mancat nimica. Partea buna e ca suntem perfectly OK now, partea proasta e ca habar nu avem de la ce ni s-a tras. Anyways, abia azi am scos nasul afara (prima zi fara soare) si am mers la gradina botanica, asa ca de convalescenta. Orhidee, cactusi, bananieri, porumb, ceapa, etc. Si plin de colibri. De toate felurile care se vanau cu sunete de razboi.
Read the rest of this entry »
Another sunny day in Quito – titlu englezesc, vorbe romanesti
Posted by dOOMY in Sudamericana on November 16, 2009
Weather.com zice ca la Quito ploua iar io mi-s ars de soarele care la pranz e deasupra capului ca o idee mare de tot. Am vazut multe biserici azi, faine toate da’ parca mai putin coerente comparat cu ale noastre, europene. Fiecare intrat in biserica e cu emotii ca e slujbe tot timpul si se uita deodata toata lumea la noi gringosii. Plus ca Daria e tot timpul cu baticul in cap si nu stiu/stim daca asta e bine au ba. Da’ nu ne-a aratat nimeni cu degetul de infideli so all is good; maine insa nu mai fortam norocul si mergem in Quito-ul cel nou care e departe de noi, de partea aialalta a Fecioarei Quito-ului, o statuie mare de tot in varful unui deal. Am fost si la ea astazi, cu taxiul, si prima data cand am vazut-o io am crezut ca e o balena care sare din apa; noroc ca mi-a explicat Daria ce si cum si n-a fost nevoie sa ma lamureasca altii…
Quito
Posted by dOOMY in Sudamericana on November 14, 2009
We made it to Quito! Nu ca era mare lucru de facut decat sa-ti muti curu’ din avion in avion. Totusi… 12 hours later suntem intr-un oras care, la miezul noptii, pare putin creepy. E un fel de Scheii brasovului cu parterurile baricadate, foarte putini oameni pe strazi care umbla numai in grupuri, nimica deschis si nici o lumina in case. Plus, mi s-a zis, dupa ora 9 seara se trece pe rosu, daca nu sigur faci accident. Apartamentu’ e misto, iti cade muntele in cap. Poze maine, somn first.
Later update: Hello world. Am facut ochi si pot zice urmatoarele: e soare si senin perfect. Relativ cald. Apartamentul e misto dar apa calda e scurta (cel putin la nivel canadian . E galagie si claxoane cu nemiluita but this is OK with me; actualy imi place Celularele merg, asa sa ne ajute movistar. Avem un celular local inclus cu apart. Prizele e americane 100% si curent curge din ele so far; am inteles ca au perioade de blackout (cate 4-5 ore/zi) dar depinde de zona. Nothing yet. Orasul de la geam pare bestial. No, ma duc la petit dejunee si apoi evadam.
