Sudamericana » quito

Capitolul 1: în care eroii noştri ajung în Quito şi primesc veşti proaste

Go — Fri, 20 Nov 2009 01:32:02 +0000

După aproape 48 de ore pe drumuri (pe paradoxalul traseu Braşov – Făgăraş – Sibiu – Cluj – Madrid – Amsterdam – Panama City – Quito) am ajuns şi noi (Go, Lili, Călin) în interiorul Ecuadorului şi proximitatea ecuatorului.

Drumul a fost lipsit de probleme, însă fantastic de lung şi obositor, iar echipa Dumitrească ne-a preluat profesionist de la aeropuerto şi ne-a depozitat la apartamentul închiriat în Quito-ul colonial, cu pereţii roşii şi un view neaşteptat (vezi poza 3).

Dimineaţă (pe la prânz) ne-am pornit la activităţi esenţialmente turistice, precum plimbat, făcut poze, mâncat (recomand Locro – supă-cremă de cartofi cu avocado, merge bine cu condimentul picant pe care îl găseşti pe orice masă – şi Churrasco – friptură de vită + ou prăjit cu orez, merge bine cu acelaşi condiment), maltratat limba spaniolă (soy vierga y orgoliosa!).

Quito (sau cât am văzut până acum) este pretty much aşa cum m-am aşteptat, în acelaşi timp spectaculos (vezi bisiericile, aranjamentul pe dealuri şi văi) cât şi destul de jegos şi sărăcăcios. Sunt sigur că nu am înţeles mare lucru din el, dar asta este prima impresie. Exotic şi haotic.

Autobuzele arată de parcă ar fi din anii 60, scot fum de parca ar merge cu cărbuni şi intră pe nişte străzi pe care abia încap doi oameni unul pe lângă celălalt şi toată lumea care se apropie de o intersecţie claxonează, bănuiesc pentru a-şi face cunoscută prezenţa, deşi nu am reuşit să înţeleg cum se stabileşte prioritatea de intrare în intersecţie.

Câteva poze (doar de la mine, n-am apucat să le iau şi de la ceilalţi) şi veştile proaste după ele.

Veştile proaste sunt că am aflat de la compania de shipping că maşina n-a mai prins vaporul din Republica Dominicană (unde a avut escală), drept care, dacă suntem norocoşi (adica doar parţial ghinionişti) va ajunge nu pe 23 noiembrie, as scheduled, ci pe 3 decembrie. Nu ne e foarte clar de ce, însă apparently (deşi eu refuz să accept), nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru asta, situaţie în care toţi participanţii (un întreg lanţ de firme şi persoane din Montreal până în Guayaquil) dau vina unii pe ceilalţi şi zic că nu pot face nimic.

În principiu asta înseamnă în mod cert o schimbare de planuri, urmează să decidem în câteva zile cum anume, şi, în mod şi mai cert, o schimbare de buget. So: Hi mom! I need money!!!

Mâine mergem la Cotopaxi şi ne trezim devreme, aşa ca mă retrag. Mai povestim.

Lu’ Daria ii s-a cacat un colibri in ochi

dOOMY — Thu, 19 Nov 2009 01:09:30 +0000

Suna grav si porcos si asa si este, dar despre asta mai incolo…
Noi suntem proaspat recuperati dupa primul incident de sanatate: o enterocolita ca pe vremea copilariei, cu toate simptomele posibile. Luni si marti am stat in pat toata ziua (luni am dormit toata ziua), am baut gatorade si ceva pastile locale (de la farmacie) si n-am mancat nimica. Partea buna e ca suntem perfectly OK now, partea proasta e ca habar nu avem de la ce ni s-a tras. Anyways, abia azi am scos nasul afara (prima zi fara soare) si am mers la gradina botanica, asa ca de convalescenta. Orhidee, cactusi, bananieri, porumb, ceapa, etc. Si plin de colibri. De toate felurile care se vanau cu sunete de razboi.

Din pacate am avut doar un walkaround lens cu mine asa ca poze bune mumu; am incercat io cate ceva dar trebuia sa ma apropiu mult de ei; pentru ca asta sa se poata intampla (ca io mi-s mai chior) Daria ii depista, mi-i arata cu degetul iar io ma duceam in directia degetului ca Niusi . Iar unul dintre colibrii aia faini cu coada lunga a tras o bomba chiar in ochiul stang a lu’ Daria. Cica ustura tare… 3 servetele umede mai incolo totul fu OK dar no, o intemplare mica si inedita. Diseara, in drum spre aeroport tragem un loz in cinstea lu’ Daria, the new StarWars kid

Other than that, alles ist OK. Poze am dar nu developate – tomorrow maybe. Acuma ne pregatim ca intr-o ora plecam sa intregim sudamericana noastra…

Another sunny day in Quito – titlu englezesc, vorbe romanesti

dOOMY — Mon, 16 Nov 2009 04:19:16 +0000

Weather.com zice ca la Quito ploua iar io mi-s ars de soarele care la pranz e deasupra capului ca o idee mare de tot. Am vazut multe biserici azi, faine toate da’ parca mai putin coerente comparat cu ale noastre, europene. Fiecare intrat in biserica e cu emotii ca e slujbe tot timpul si se uita deodata toata lumea la noi gringosii. Plus ca Daria e tot timpul cu baticul in cap si nu stiu/stim daca asta e bine au ba. Da’ nu ne-a aratat nimeni cu degetul de infideli so all is good; maine insa nu mai fortam norocul si mergem in Quito-ul cel nou care e departe de noi, de partea aialalta a Fecioarei Quito-ului, o statuie mare de tot in varful unui deal. Am fost si la ea astazi, cu taxiul, si prima data cand am vazut-o io am crezut ca e o balena care sare din apa; noroc ca mi-a explicat Daria ce si cum si n-a fost nevoie sa ma lamureasca altii…

Quito

dOOMY — Sat, 14 Nov 2009 05:57:59 +0000

We made it to Quito! Nu ca era mare lucru de facut decat sa-ti muti curu’ din avion in avion. Totusi… 12 hours later suntem intr-un oras care, la miezul noptii, pare putin creepy. E un fel de Scheii brasovului cu parterurile baricadate, foarte putini oameni pe strazi care umbla numai in grupuri, nimica deschis si nici o lumina in case. Plus, mi s-a zis, dupa ora 9 seara se trece pe rosu, daca nu sigur faci accident. Apartamentu’ e misto, iti cade muntele in cap. Poze maine, somn first.

Later update: Hello world. Am facut ochi si pot zice urmatoarele: e soare si senin perfect. Relativ cald. Apartamentul e misto dar apa calda e scurta (cel putin la nivel canadian . E galagie si claxoane cu nemiluita but this is OK with me; actualy imi place Celularele merg, asa sa ne ajute movistar. Avem un celular local inclus cu apart. Prizele e americane 100% si curent curge din ele so far; am inteles ca au perioade de blackout (cate 4-5 ore/zi) dar depinde de zona. Nothing yet. Orasul de la geam pare bestial. No, ma duc la petit dejunee si apoi evadam.